Folosit prima dată de Gregory Cowan și Elizabeth Cowan Neeld (1980).
Cubul desfășurat — fiecare față, o comandă de gândire.
Întrebarea-cheie și verbele pentru fiecare comandă.
| Fața | Întrebarea-cheie | Verbe |
|---|---|---|
| Descrie | Cum este? (cele 5 simțuri) | descrie, enumeră, identifică, numește |
| Compară | Cu ce se aseamănă? De ce diferă? | compară, diferențiază, exemplifică |
| Asociază | La ce te face să te gândești? | asociază, corelează, dezvoltă |
| Analizează | Ce conține? Din ce e alcătuit? | analizează, descompune, desprinde |
| Aplică | Cum poate fi folosit? | aplică, folosește, propune, concepe |
| Argumentează | Ești pro sau contra? De ce? | argumentează, dezbate, susține, justifică |
Apasă pe fiecare etapă.
Sarcini distribuite membrilor (Bocoș, Flueraș) — nu sunt fixe, le stabilește profesorul.
Pe fețe se pot trece și alte indicații.
Ideal pentru a explora un concept civic din toate unghiurile.
Cum ar trebui redactat pe foaia de examen. Subiectul cubului: „Toleranța” (clasa a VI-a). Fiecare bloc corespunde unui reper din barem.
Cubul (cubing) este o strategie didactică de dezvoltare a gândirii critice, prin care un subiect este abordat din șase perspective diferite, corespunzătoare celor șase fețe ale unui cub: Descrie, Compară, Asociază, Analizează, Aplică, Argumentează. Fiecare față cere un alt proces de gândire, urcând de la simplu la complex (în relație cu taxonomia lui Bloom). Cubul tangibil, rostogolit, oferă un instrument concret, potrivit mai ales elevilor kinestezici.
Descrie (cum e?), Compară (cu ce seamănă/diferă?), Asociază (la ce te duce cu gândul?), Analizează (din ce e alcătuit?), Aplică (cum se folosește?), Argumentează (pro sau contra, de ce?). Fiecare cu verbele și întrebarea ei specifică.
„Toleranța” este un concept bogat, cu multe fațete (cognitivă, afectivă, comportamentală). Cubul e potrivit fiindcă îi obligă pe elevi să-l privească din șase unghiuri, nu doar să-l definească. Dezvoltă gândirea critică, permite diferențierea (sarcini pe nivel) și implică activ toți elevii, inclusiv pe cei kinestezici. Conceptul devine înțeles în profunzime.
Descrie: Ce este toleranța? Cum se manifestă în comportament?
Compară: Cu ce seamănă și prin ce diferă de indiferență și de acceptare?
Asociază: La ce te face să te gândești (diversitate, respect, dialog)?
Analizează: Din ce e alcătuită (respect, deschidere, răbdare)?
Aplică: Cum o pui în practică într-un conflict din clasă?
Argumentează: De ce e importantă într-o societate diversă? Are limite?
Cele 6 grupe rostogolesc cubul, primesc o față, lucrează, apoi împărtășesc.
Profesorul pregătește subiectul și sarcinile, formulează clar comenzile, organizează grupele (eventual diferențiat) și moderează împărtășirea. Elevii rostogolesc cubul, își asumă roluri (cititor, rezumator, cronometror…), colaborează pentru produsul grupei și îl prezintă celorlalți.
Se evaluează produsul fiecărei grupe (calitatea răspunsului la comanda primită), contribuția la analiza completă a conceptului și colaborarea. Răspunsurile pot fi valorificate într-un material colectiv (planșe, „carte” a clasei). Evaluare preponderent formativă.
Bifează mental fiecare element înainte de a preda lucrarea la S.III cu cubul.
Apasă pe card pentru a-l întoarce. Navighează și amestecă.
Zece întrebări. Alege și vezi explicația.