Ultima dintre cele cinci metode de bază recomandate pentru științele sociale (DPPD).
Apasă pe fiecare etapă ca să vezi ce fac profesorul și elevii.
O lecție construită pornind de la întrebările formulate de elevi.
Întrebările devin obiect de cercetare-investigare online.
Nivelurile diferă prin cât anume primesc elevii gata făcut și cât descoperă singuri. Element foarte util la examen.
| Nivelul | Problema | Metoda | Soluția |
|---|---|---|---|
| 1 · De confirmare | primită | primită | primită |
| 2 · Structurată | primită | primită | găsită de elevi |
| 3 · Ghidată | primită | stabilită de elevi | găsită de elevi |
| 4 · Liberă | stabilită de elevi | stabilită de elevi | găsită de elevi |
Potrivită pentru teme care pornesc de la o întrebare/problemă reală de cercetat.
Cum ar trebui redactat pe foaia de examen. Tema aleasă: „Mass-media și fake news” (clasa a VII-a), varianta de cercetare online. Fiecare bloc corespunde unui reper din barem.
Învățarea prin investigare/descoperire este o metodă centrată pe elev, o variantă a învățării prin descoperire, în care elevii nu primesc cunoștințele de-a gata, ci le descoperă prin activități de cercetare. Pornind de la o problemă de interes, elevii colectează date din surse variate, le analizează și formulează soluții sau explicații proprii. Cunoașterea apare ca rezultat al investigării, iar metoda dezvoltă abilități de nivel superior — analiză, sinteză, argumentare. În varianta online, cercetarea valorifică sursele digitale și dezvoltă competențele digitale ale elevilor.
1. Formularea problemei: se pornește de la o problemă de interes pentru elevi.
2. Colectarea datelor: elevii adună date și informații din surse variate (manuale, rapoarte, articole, tabele, grafice, hărți — în bibliotecă sau online).
3. Formularea soluțiilor: elevii formulează soluții sau explicații pentru problemă.
4. Comunicarea rezultatelor: obligatoriu, elevii comunică profesorului și colegilor rezultatele cercetării.
Investigarea online este potrivită pentru „Mass-media și fake news” deoarece tema este actuală, iar răspunsul nu se află de-a gata în manual, ci trebuie cercetat în surse reale. Metoda permite elevilor să analizeze cazuri concrete de dezinformare, dezvoltându-le exact competența vizată: discernământul critic față de informația din mediul online. În plus, valorifică telefoanele inteligente și dezvoltă competențele digitale, fără a necesita echipamente speciale.
Etapa 1: profesorul lansează problema — „Cum recunoaștem o știre falsă?” (nivelul 3, ghidat: problema e dată, elevii își stabilesc metoda și găsesc soluția).
Etapa 2: elevii, în perechi, caută online exemple de știri (reale și false), folosind telefoanele; colectează indicii (sursă, dată, autor, dovezi).
Etapa 3: compară cazurile și formulează un set de criterii pentru recunoașterea dezinformării.
Etapa 4: fiecare pereche comunică clasei criteriile descoperite; profesorul sintetizează pe tablă lista comună.
Profesorul organizează și planifică activitatea, stabilește timpul, formulează problema (la nivelul ales), coordonează cei 20-25 de elevi și îi ghidează în investigare fără a le da soluția. Elevul identifică/primește problema, colectează și analizează date din surse variate, formulează soluții și le comunică — devine cercetător activ, nu receptor pasiv.
Evaluarea vizează rezultatele cercetării comunicate (calitatea criteriilor descoperite, a argumentării) și procesul de investigare (folosirea surselor, analiza datelor). Profesorul poate adapta nivelul de investigare la experiența clasei: nivelul 2 (structurat) pentru elevi mai puțin obișnuiți, nivelul 3-4 (ghidat/liber) pentru cei avansați.
Bifează mental fiecare element înainte de a preda lucrarea la S.III cu investigarea.
Apasă pe card pentru a-l întoarce. Navighează și amestecă.
Zece întrebări. Alege și vezi explicația.